Trei din patru angajați ai UE s-au confruntat cu amenințări cibernetice la locul de muncă, constată un nou sondaj Eurobarometru.
Trei din patru angajați din Uniunea Europeană s-au confruntat cu e-mailuri, mesaje sau linkuri suspecte la locul de muncă, potrivit unui nou sondaj Eurobarometru publicat astăzi de Comisia Europeană. Rezultatele au fost publicate pe măsură ce Luna europeană a securității cibernetice începe în toate cele 27 de state membre.
Phishing-ul a fost cea mai frecventă amenințare cibernetică la locul de muncă, 39% dintre angajați raportând mesaje frauduloase sau site-uri web concepute pentru a fura date sau a obține acces neautorizat. Angajații au raportat, de asemenea, încercări de a fura date personale (18%) și parole (16%), atacuri malware (17%) și escrocherii generate de inteligența artificială (AI) (15%).
Constatările indică un decalaj între conștientizare și practica zilnică. În timp ce 83% au spus că potențialele consecințe ale atacurilor cibernetice sunt grave, doar 48% au spus că ar putea recunoaște un videoclip fals generat de AI. În general, doar 18% au declarat că organizația lor nu a suferit niciun incident cibernetic, din câte știu.
Conștientizarea este ridicată, dar nu se reflectă în obiceiurile zilnice
Angajații recunosc pe scară largă comportamentul riscant, în special în ceea ce privește phishing-ul și gestionarea parolelor. Dintre cei care utilizează sisteme și instrumente digitale la locul de muncă, 76 % au declarat că accesarea unui link fără verificarea expeditorului este riscantă. Un procent similar a declarat că utilizarea aceleiași parole pentru conturile private și de la locul de muncă este riscantă (74 %), în timp ce 69 % au declarat că partajarea informațiilor legate de muncă pe platformele de comunicare socială prezintă un risc. Majoritatea angajaților știu, de asemenea, că ar trebui să raporteze e-mailuri suspecte și să instaleze actualizări de software.
Cu toate acestea, această conștientizare nu reușește adesea să se traducă în practica zilnică. În timp ce 72% au spus că ar putea identifica e-mailurile suspecte, aproximativ 54% au spus că verifică expeditorul înainte de a deschide link-uri și doar 50% au spus că își blochează întotdeauna computerul atunci când părăsesc stația de lucru.
Obiceiurile de igienă cibernetică de bază, cum ar fi verificarea expeditorului înainte de a deschide linkuri și utilizarea unor parole puternice, sunt frecvente, dar inconsecvente la nivelul forței de muncă, crescând puternic odată cu vârsta. Conștientizarea riscurilor-riscurile cresc, de asemenea, în mod semnificativ odată cu vârsta, evidențiind necesitatea unei formări specifice, în special pentru angajații mai tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani.
Organizațiile au nevoie de mai multă formare și pregătire
În timp ce majoritatea angajaților consideră, potrivit sondajului, că organizația lor este eficace în ceea ce privește protecția împotriva atacurilor cibernetice, doar aproximativ jumătate dintre organizații dispun de măsuri esențiale de securitate cibernetică și încă un sfert intenționează să le introducă.
Șase din zece angajați (60%) au declarat că au beneficiat de formare în domeniul securității cibernetice în anul precedent, deși participarea scade brusc în organizațiile mai mici. În același timp, 85% au fost interesați să-și îmbunătățească abilitățile de securitate cibernetică, lipsa de timp fiind menționată ca principala barieră cu 26%.
Aceste rezultate apar pe măsură ce Uniunea Europeană aplică norme de securitate cibernetică în sectoarele critice, în produsele conectate și în serviciile digitale.
Contextul
Sondajul Eurobarometru Flash 576 privind „Securitatea cibernetică la locul de muncă: sensibilizarea și pregătirea angajaților s-au desfășurat online în perioada 27 aprilie-8 mai 2026, intervievând 25 747 de cetățeni ai UE din toate cele 27 de state membre. Sondajul a întrebat despre incidente în cele șase luni înainte de a fi efectuat.
Luna europeană a securității cibernetice este o campanie anuală de securitate cibernetică promovată de statele membre și de organizații publice și private din întreaga Europă, cu sprijinul Comisiei și al ENISA, Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică. Aceasta sensibilizează publicul cu privire la riscurile în materie de securitate online, ca parte a unui cadru de politică mai larg al UE.
Cadrul mai larg de securitate cibernetică al UE include Directiva NIS2, care stabilește obligații obligatorii în materie de securitate cibernetică în toate sectoarele critice și importante, și Regulamentul UE privind securitatea cibernetică, care a instituit mandatul permanent al ENISA și cadrul UE de certificare a securității cibernetice. Propunerea de revizuire a Regulamentului privind securitatea cibernetică urmărește să sporească capacitățile și reziliența în materie de securitate cibernetică, să prevină fragmentarea pieței și să consolideze securitatea lanțurilor de aprovizionare ale UE în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor. Aceasta garantează că produsele care ajung la cetățenii UE sunt sigure din punct de vedere cibernetic încă din faza de proiectare, printr-un proces de certificare mai simplu. Regulamentul privind reziliența cibernetică extinde cerințele de securitate la produsele și programele informatice conectate. Academia de competențe în materie de securitate cibernetică a UE coordonează răspunsul Europei la deficitul de competențe în materie de securitate cibernetică. Regulamentul privind IA abordează securitatea și transparența sistemelor de IA, inclusiv a celor care pot fi utilizate pentru a genera amenințări cibernetice.
Pentru mai multe informații
Sondajul Eurobarometru Flash 576
Politicile UE în materie de securitate cibernetică
Academia de competențe în materie de securitate cibernetică
*Această pagină a fost tradusă prin traducere automată. Comisia Europeană nu își asumă nicio responsabilitate în ceea ce privește calitatea și acuratețea acestei traduceri.Data publicării
30 septembrie 2026
