Skip to content

Pactul verde european

Comisia propune transformarea economiei ╚Öi a societ─â╚Ťii UE ├«n vederea atingerii obiectivelor ambi╚Ťioase ├«n materie de clim─â

├Än data de 14 iulie, Comisia European─â a adoptat un pachet de propuneri care s─â preg─âteasc─â politicile UE, astfel ├«nc├ót, p├ón─â ├«n 2030, emisiile nete de gaze cu efect de ser─â ale Uniunii s─â scad─â cu cel pu╚Ťin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Pachetul de propuneri vizeaz─â politicile UE ├«n domeniul climei, al energiei, al exploat─ârii terenurilor, al transporturilor ╚Öi al impozit─ârii. Realizarea acestor reduceri ale emisiilor ├«n urm─âtorul deceniu este esen╚Ťial─â pentru ca Europa s─â devin─â primul continent neutru din punct de vedere climatic p├ón─â ├«n 2050 ╚Öi pentru a transpune ├«n realitate angajamentele Pactului verde european. Prin propunerile de ast─âzi, Comisia prezint─â instrumentele legislative care ne vor ajuta s─â atingem obiectivele convenite ├«n Legea european─â a climei ╚Öi s─â ne transform─âm ├«n mod fundamental economia ╚Öi societ─â╚Ťile pentru a avea parte de un viitor echitabil, verde ╚Öi prosper.

 Un set de propuneri cuprinz─âtoare ╚Öi interconectate

Propunerile de ast─âzi ne vor permite s─â realiz─âm accelerarea necesar─â a ritmului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser─â ├«n urm─âtorul deceniu. Ele prev─âd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii ├«n noi sectoare ╚Öi ├«n─âsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporit─â a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficien╚Ťe energetice; implementarea mai rapid─â a modurilor de transport cu emisii sc─âzute ╚Öi a infrastructurii ╚Öi a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; m─âsuri menite s─â ├«mpiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon ╚Öi instrumente pentru conservarea ╚Öi consolidarea absorban╚Ťilor no╚Ötri naturali de carbon.

  • Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabile╚Öte un pre╚Ť pentru emisiile de carbon ╚Öi reduce ├«n fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. ├Än ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6 % a emisiilor provenite din produc╚Ťia de energie electric─â ╚Öi a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Ast─âzi, Comisia propune ca plafonul global al emisiilor s─â fie redus ╚Öi mai mult, iar rata anual─â de reducere a emisiilor s─â fie majorat─â. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptat─â a aloc─ârilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul avia╚Ťiei ╚Öi alinierea la Schema mondial─â de compensare ╚Öi de reducere a emisiilor de carbon pentru avia╚Ťia interna╚Ťional─â (CORSIA) ╚Öi includerea pentru prima dat─â a emisiilor generate de transportul maritim ├«n EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii ├«n sectorul transportului rutier ╚Öi al cl─âdirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribu╚Ťia combustibililor destina╚Ťi transportului rutier ╚Öi pentru cl─âdiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare ╚Öi al Fondului pentru modernizare.
  • ├Än completarea cheltuielilor substan╚Ťiale prev─âzute ├«n bugetul UE pentru ac╚Ťiunile climatice, statele membre ar trebui s─â canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii c─âtre proiecte din domeniul climei ╚Öi al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil ├«n transportul rutier ╚Öi ├«n sectorul cl─âdirilor ar trebui alocat c─âtre ac╚Ťiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei m─âsuri asupra gospod─âriilor vulnerabile, a micro├«ntreprinderilor ╚Öi a utilizatorilor mijloacelor de transport.
  • Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambi╚Ťioase de reducere a emisiilor ├«n sectoarele cl─âdirilor, transportului rutier ╚Öi transportului pe c─âile maritime interne, agriculturii, de╚Öeurilor ╚Öi micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ╚Ťin├óndu-se cont de situa╚Ťia ini╚Ťial─â ╚Öi de capacit─â╚Ťile diferite ale fiec─ârui stat membru ╚Öi se bazeaz─â pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel ├«nc├ót s─â se asigure eficien╚Ťa costurilor.
  • Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidar─â de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosfer─â, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura ╚Öi agricultura stabile╚Öte ├«n acest sens un obiectiv general al UE ├«n materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorban╚Ťi naturali, corespunz├ónd unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 p├ón─â ├«n 2030. Obiectivele na╚Ťionale de reducere a emisiilor prev─âd obliga╚Ťia statelor membre de a proteja absorban╚Ťii de carbon ╚Öi de a consolida rolul acestora, astfel ├«nc├ót obiectivul s─â poat─â fi atins. P├ón─â ├«n 2035, UE ar trebui s─â ├«╚Öi propun─â s─â ating─â neutralitatea climatic─â ├«n sectoarele exploat─ârii terenurilor, silviculturii ╚Öi agriculturii, inclusiv ├«n ceea ce prive╚Öte emisiile agricole, altele dec├ót cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea ├«ngr─â╚Ö─âmintelor ╚Öi de cre╚Öterea animalelor. Strategia UE pentru p─âduri ├«╚Öi propune s─â amelioreze calitatea, cantitatea ╚Öi rezilien╚Ťa p─âdurilor din UE. Strategia sprijin─â silvicultorii ╚Öi bioeconomia forestier─â, pun├ónd ├«n acela╚Öi timp accentul pe exploatarea forestier─â durabil─â ╚Öi utilizarea durabil─â a biomasei, precum ╚Öi pe conservarea biodiversit─â╚Ťii. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci ├«n ├«ntreaga Europ─â p├ón─â ├«n 2030.
  • ├Äntruc├ót produc╚Ťia ╚Öi utilizarea energiei reprezint─â 75 % din emisiile UE, este esen╚Ťial s─â se accelereze tranzi╚Ťia c─âtre un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambi╚Ťios, respectiv ca 40 % din energia noastr─â s─â fie produs─â din surse regenerabile p├ón─â ├«n 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv ╚Öi sunt propuse ╚Ťinte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile ├«n sectorul transporturilor, pentru sistemele de ├«nc─âlzire ╚Öi r─âcire, ├«n cl─âdiri ╚Öi ├«n industrie. ├Än vederea atingerii obiectivelor noastre climatice ╚Öi de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie s─â elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care s─â respecte principiul utiliz─ârii ├«n cascad─â a biomasei lemnoase.
  • Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile ╚Öi a combate s─âr─âcia energetic─â, Directiva privind eficien╚Ťa energetic─â va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambi╚Ťios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul ├«n care sunt stabilite contribu╚Ťiile na╚Ťionale ╚Öi va impune statelor membre o ╚Ťint─â obligatorie anual─â ├«n materie de economisire a energiei aproape dubl─â fa╚Ť─â de cea din prezent. Sectorul public va trebui s─â renoveze 3 % din cl─âdirile sale ├«n fiecare an pentru a impulsiona valul de renov─âri, a crea locuri de munc─â ╚Öi a reduce consumul de energie ╚Öi costurile pentru contribuabili.
  • Trebuie s─â se recurg─â la o combina╚Ťie de m─âsuri pentru a se aborda problema cre╚Öterii emisiilor ├«n transportul rutier, ├«n plus fa╚Ť─â de comercializarea certificatelor de emisii. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile ╚Öi camionete va accelera tranzi╚Ťia c─âtre o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obliga╚Ťiei ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi s─â scad─â cu 55 % ├«n 2030 ╚Öi cu 100 % ├«n 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi ├«nmatriculate ├«ncep├ónd cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul c─â, oriunde ├«n Europa, conduc─âtorii auto ├«╚Öi vor putea ├«nc─ârca sau alimenta vehiculele de la o re╚Ťea fiabil─â, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obliga╚Ťia s─â extind─â capacitatea de ├«nc─ârcare, aliniind-o la volumul v├ónz─ârilor de automobile cu emisii zero, ╚Öi s─â instaleze sta╚Ťii de ├«nc─ârcare ╚Öi alimentare la intervale regulate pe autostr─âzile principale: la fiecare 60 km pentru ├«nc─ârcarea cu energie electric─â ╚Öi la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.
  • Combustibilii folosi╚Ťi ├«n avia╚Ťie ╚Öi ├«n transportul maritim sunt surse importante de poluare ╚Öi necesit─â, de asemenea, ac╚Ťiuni specifice, ├«n plus fa╚Ť─â de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede c─â aeronavele ╚Öi navele trebuie s─â aib─â acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curat─â ├«n principalele porturi ╚Öi aeroporturiIni╚Ťiativa ReFuelEU ├«n domeniul avia╚Ťiei ├«i va obliga pe furnizorii de combustibili s─â foloseasc─â combustibili amesteca╚Ťi ├«ntr-o propor╚Ťie tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reac╚Ťie ├«n aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii sc─âzute de dioxid de carbon, cunoscu╚Ťi sub denumirea de e-combustibili. ├Än mod similar, ini╚Ťiativa FuelEU ├«n domeniul maritim va stimula utilizarea pe scar─â larg─â a combustibililor maritimi durabili ╚Öi a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind con╚Ťinutul de gaze cu efect de ser─â al energiei utilizate de navele care fac escal─â ├«n porturile europene.
  • Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie s─â protejeze ╚Öi s─â ├«mbun─ât─â╚Ťeasc─â pia╚Ťa unic─â ╚Öi s─â sprijine tranzi╚Ťia verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozit─ârii produselor energetice la politicile UE ├«n domeniul energiei ╚Öi al climei, promov├ónd tehnologiile curate ╚Öi elimin├ónd practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe ╚Öi de cote reduse de impozitare, practici care ├«ncurajeaz─â ├«n prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizeaz─â reducerea efectelor d─âun─âtoare ale concuren╚Ťei fiscale ├«n domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai pu╚Ťin d─âun─âtoare pentru cre╚Ötere dec├ót impozitele pe veniturile din munc─â.
  • Nu ├«n ultimul r├ónd, un nou mecanism de ajustare la frontier─â ├«n func╚Ťie de pre╚Ťul carbonului va stabili un pre╚Ť pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel ├«nc├ót s─â ne asigur─âm c─â ac╚Ťiunile ambi╚Ťioase adoptate ├«n Europa ├«n domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon ├«n alte p─âr╚Ťi ale lumii. Acest lucru va garanta faptul c─â reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o sc─âdere global─â a emisiilor, ├«n loc s─â deplaseze produc╚Ťia cu emisii ridicate de dioxid de carbon ├«n afara Europei. Scopul urm─ârit este ╚Öi de a ├«ncuraja luarea unor m─âsuri similare ├«n sectoarele industriale din afara UE ╚Öi de c─âtre partenerii no╚Ötri interna╚Ťionali.

Toate aceste propuneri sunt interconectate ╚Öi complementare. Avem nevoie de acest pachet echilibrat, precum ╚Öi de veniturile pe care le genereaz─â, pentru a asigura o tranzi╚Ťie care s─â ajute Europa s─â devin─â echitabil─â, verde ╚Öi competitiv─â, asigur├ónd o partajare echilibrat─â a responsabilit─â╚Ťii ├«ntre diferitele sectoare ╚Öi ├«ntre statele membre ╚Öi oferind sprijin suplimentar dac─â este cazul.

 O tranzi╚Ťie echitabil─â din punct de vedere social

├Än timp ce, pe termen mediu ╚Öi lung, beneficiile politicilor UE ├«n domeniul climei contrabalanseaz─â ├«n mod clar costurile acestei tranzi╚Ťii, politicile climatice risc─â s─â exercite pe termen scurt o presiune suplimentar─â asupra gospod─âriilor vulnerabile, a micro├«ntreprinderilor ╚Öi a utilizatorilor de mijloace de transport. Prin urmare, modul ├«n care sunt concepute politicile din pachetul de ast─âzi asigur─â o repartizare echitabil─â a costurilor legate de combaterea schimb─ârilor climatice ╚Öi adaptarea la acestea.

├Än plus, instrumentele de tarifare a carbonului genereaz─â venituri care pot fi reinvestite pentru a stimula inovarea, cre╚Öterea economic─â ╚Öi investi╚Ťiile ├«n tehnologii curate. Se propune instituirea unui nou Fond social pentru clim─â, care s─â ofere finan╚Ťare specific─â statelor membre pentru a-i ajuta pe cet─â╚Ťeni s─â ├«╚Öi finan╚Ťeze investi╚Ťiile ├«n eficien╚Ťa energetic─â, pentru achizi╚Ťionarea de noi sisteme de ├«nc─âlzire ╚Öi r─âcire ╚Öi ├«ntr-o mobilitate mai pu╚Ťin poluant─â. Fondul social pentru clim─â ar urma s─â fie finan╚Ťat din bugetul UE, utiliz├ónd 25 % din veniturile care se preconizeaz─â c─â vor fi ob╚Ťinute din comercializarea certificatelor de emisii pentru cl─âdiri ╚Öi pentru combustibilii destina╚Ťi transportului rutier. Fondul va pune la dispozi╚Ťia statelor membre 72,2 miliarde EUR pentru perioada 2025-2032, printr-o modificare specific─â a cadrului financiar multianual. Incluz├ónd ╚Öi propunerea de a completa aceast─â finan╚Ťare cu contribu╚Ťii echivalente din partea statelor membre, fondul ar urma s─â mobilizeze 144,4 miliarde EUR pentru o tranzi╚Ťie echitabil─â din punct de vedere social.

A trece acum la ac╚Ťiune pentru a proteja popula╚Ťia ╚Öi planeta prezint─â beneficii clare: un aer mai curat, ora╚Öe mai r─âcoroase ╚Öi mai verzi, cet─â╚Ťeni mai s─ân─âto╚Öi, un consum mai sc─âzut ╚Öi facturi mai mici la energie, locuri de munc─â europene, tehnologii ╚Öi oportunit─â╚Ťi pentru industria european─â, mai mult spa╚Ťiu pentru natur─â ╚Öi o planet─â mai s─ân─âtoas─â pentru genera╚Ťiile viitoare. Provocarea principal─â a tranzi╚Ťiei verzi a Europei este de a asigura faptul c─â beneficiile ╚Öi oportunit─â╚Ťile pe care le ofer─â sunt accesibile tuturor, c├ót mai rapid ╚Öi mai echitabil posibil. Prin utilizarea diferitelor instrumente de politic─â disponibile la nivelul UE, ne putem asigura c─â ritmul schimb─ârii este suficient de alert, f─âr─â s─â aib─â ├«ns─â un efect prea perturbator.

 Context

Pactul verde european, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabile╚Öte obiectivul ca Europa s─â devin─â primul continent neutru din punct de vedere climatic p├ón─â ├«n 2050. Legea european─â a climei, care intr─â ├«n vigoare luna aceasta, consacr─â ├«n legisla╚Ťia obligatorie angajamentul UE fa╚Ť─â de neutralitatea climatic─â ╚Öi obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de ser─â cu cel pu╚Ťin 55 % p├ón─â ├«n 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Angajamentul UE de a-╚Öi reduce emisiile nete de gaze cu efect de ser─â cu cel pu╚Ťin 55 % p├ón─â ├«n 2030 a fost comunicat CCONUSC ├«n decembrie 2020 ca fiind contribu╚Ťia UE la ├«ndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

Gra╚Ťie legisla╚Ťiei UE existente ├«n domeniul climei ╚Öi al energiei, emisiile de gaze cu efect de ser─â ale UE au sc─âzut deja cu 24 % fa╚Ť─â de 1990, ├«n timp ce economia UE a crescut cu peste 60 % ├«n aceea╚Öi perioad─â, decupl├ónd cre╚Öterea de emisii. Acest cadru legislativ care ╚Öi-a dovedit eficacitatea st─â la baza noului pachet legislativ.

Comisia a realizat evalu─âri ample ale impactului ├«nainte de a prezenta aceste propuneri pentru a analiza oportunit─â╚Ťile ╚Öi costurile tranzi╚Ťiei verzi. ├Än septembrie 2020, o evaluare cuprinz─âtoare a impactului a stat la baza propunerii Comisiei de a majora obiectivul UE de reducere a emisiilor nete pentru 2030 la cel pu╚Ťin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990. S-a demonstrat ├«n acest fel c─â acest obiectiv este nu numai realizabil, ci ╚Öi benefic. Propunerile legislative de ast─âzi sunt sus╚Ťinute de evalu─âri detaliate ale impactului ╚Öi iau ├«n considerare rela╚Ťia de interdependen╚Ť─â cu alte documente din pachet.

Bugetul pe termen lung al UE pentru urm─âtorii ╚Öapte ani va sprijini tranzi╚Ťia verde. Un procent de 30 % din programele din cadrul financiar multianual 2021-2027, ├«nglob├ónd 2 mii de miliarde EUR, ╚Öi din programul NextGenerationEU este destinat sprijinirii ac╚Ťiunilor climatice; un procent de 37 % din cele 723,8 miliarde EUR (├«n pre╚Ťuri curente) ale Mecanismului de redresare ╚Öi rezilien╚Ť─â, care va finan╚Ťa programele na╚Ťionale de redresare ale statelor membre ├«n cadrul NextGenerationEU, este alocat ac╚Ťiunilor climatice.

 Declara╚Ťiile membrilor colegiului:

Pre╚Öedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: ÔÇ×Economia bazat─â pe combustibilii fosili ╚Öi-a atins limitele. Dorim s─â l─âs─âm genera╚Ťiilor urm─âtoare o planet─â s─ân─âtoas─â, locuri de munc─â de calitate ╚Öi o cre╚Ötere economic─â care nu este ├«n detrimentul naturii. Pactul verde european este strategia noastr─â de cre╚Ötere c─âtre o economie decarbonizat─â. Europa a fost primul continent care a declarat c─â dore╚Öte s─â devin─â neutru din punct de vedere climatic ├«n 2050, iar acum suntem cei dint├ói care am prezentat o foaie de parcurs concret─â ├«n acest sens. Europa demonstreaz─â c─â angajamentele sale ├«n materie de politici climatice nu sunt vorbe goale ╚Öi face acest lucru prin inovare, investi╚Ťii ╚Öi compensa╚Ťii sociale.ÔÇŁ

Vicepre╚Öedintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, a declarat: ÔÇ×Acesta este un deceniu hot─âr├ótor ├«n lupta ├«mpotriva crizei climatice ╚Öi a biodiversit─â╚Ťii. Uniunea European─â ╚Öi-a fixat obiective ambi╚Ťioase ╚Öi ast─âzi prezent─âm modul ├«n care le putem ├«ndeplini. Pentru a avea parte de un viitor verde ╚Öi s─ân─âtos pentru to╚Ťi, fiecare sector ╚Öi fiecare stat membru va trebui s─â fac─â eforturi considerabile. ├Ämpreun─â, propunerile noastre vor face posibile schimb─ârile necesare, vor permite tuturor cet─â╚Ťenilor s─â se bucure de beneficiile ac╚Ťiunilor climatice c├ót mai cur├ónd posibil ╚Öi vor oferi sprijin gospod─âriilor celor mai vulnerabile. Tranzi╚Ťia Europei va fi echitabil─â, verde ╚Öi competitiv─â.ÔÇŁ

Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a afirmat: ÔÇ×Eforturile noastre de combatere a schimb─ârilor climatice trebuie s─â fie ambi╚Ťioase din punct de vedere politic, coordonate la nivel mondial ╚Öi echitabile din punct de vedere social. Actualiz─âm normele noastre vechi de dou─â decenii privind impozitarea energiei pentru a ├«ncuraja utilizarea combustibililor mai verzi ╚Öi pentru a reduce concuren╚Ťa fiscal─â d─âun─âtoare ├«n domeniul energiei. De asemenea, propunem un mecanism de ajustare la frontier─â ├«n func╚Ťie de pre╚Ťul carbonului, care va alinia tarifarea carbonului pentru importuri la cea aplicabil─â ├«n UE. Cu respectarea deplin─â a angajamentelor noastre asumate ├«n cadrul OMC, acest lucru va asigura faptul c─â obiectivele noastre climatice ambi╚Ťioase nu sunt subminate de companii str─âine, care trebuie s─â respecte cerin╚Ťe de mediu mai laxe. Acest mecanism va ├«ncuraja, de asemenea, dezvoltarea unor standarde mai verzi ├«n afara frontierelor noastre. Este ultima noastr─â ╚Öans─â: acum sau niciodat─â. Cu fiecare an care trece, realitatea ├«ngrozitoare a schimb─ârilor climatice devine mai evident─â: ast─âzi ne afirm─âm ├«nc─â o dat─â hot─âr├órea de a lua m─âsuri ├«nainte s─â fie cu adev─ârat prea t├órziu.ÔÇŁ

Comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat: ÔÇ×Atingerea obiectivelor Pactului verde nu va fi posibil─â f─âr─â restructurarea sistemului nostru energetic, c─âci acesta este responsabil pentru majoritatea emisiilor pe care le gener─âm. Pentru a atinge neutralitatea climatic─â p├ón─â ├«n 2050, trebuie s─â transform─âm evolu╚Ťia c─âtre sursele regenerabile de energie ├«ntr-o adev─ârat─â revolu╚Ťie ╚Öi s─â ne asigur─âm c─â nu irosim energie ├«n acest proces. Propunerile prezentate ast─âzi stabilesc obiective mai ambi╚Ťioase, elimin─â barierele ╚Öi prev─âd noi stimulente care s─â ne permit─â s─â avans─âm ╚Öi mai rapid c─âtre un sistem energetic cu emisii nete egale cu zero.ÔÇŁ

Comisarul pentru transporturi, Adina V─âlean, a declarat: ÔÇ×Prin cele trei ini╚Ťiative ├«n domeniul transportului pe care le-am lansat ÔÇô ini╚Ťiativa ReFuel ├«n domeniul avia╚Ťiei, ini╚Ťiativa FuelEU ├«n domeniul maritim ╚Öi Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi ÔÇô vom sprijini tranzi╚Ťia sectorului transporturilor c─âtre un sistem capabil s─â fac─â fa╚Ť─â provoc─ârilor viitorului. Vom crea o pia╚Ť─â pentru combustibilii alternativi durabili ╚Öi pentru tehnologiile cu emisii sc─âzute de dioxid de carbon, cre├ónd ├«n acela╚Öi timp infrastructura adecvat─â pentru a asigura p─âtrunderea pe scar─â larg─â pe pia╚Ť─â a vehiculelor ╚Öi a navelor cu emisii zero. Acest pachet are o miz─â care merge dincolo de ├«nverzirea mobilit─â╚Ťii ╚Öi a sistemelor logistice. Este o ╚Öans─â de a transforma UE ├«ntr-o pia╚Ť─â-lider pentru tehnologiile de v├órf.ÔÇŁ

Comisarul pentru mediu, oceane ╚Öi pescuit, Virginijus Sinkevi─Źius, a declarat: ÔÇ×P─âdurile sunt o component─â important─â a solu╚Ťiei la multe dintre provoc─ârile cu care ne confrunt─âm ├«n contextul crizei climatice ╚Öi a biodiversit─â╚Ťii. Ele au, de asemenea, un rol esen╚Ťial ├«n ├«ndeplinirea obiectivelor climatice ale UE pentru 2030. Dar starea actual─â de conservare a p─âdurilor din UE nu este favorabil─â. Trebuie s─â intensific─âm utilizarea practicilor respectuoase fa╚Ť─â de biodiversitate ╚Öi s─â asigur─âm s─ân─âtatea ╚Öi rezilien╚Ťa ecosistemelor forestiere. Strategia pentru p─âduri marcheaz─â o adev─ârat─â schimbare de paradigm─â ├«n modul ├«n care protej─âm, gestion─âm ╚Öi cultiv─âm p─âdurile, ├«n beneficiul planetei, al cet─â╚Ťenilor ╚Öi al economiei.ÔÇŁ

Comisarul pentru agricultur─â, Janusz Wojciechowski, a afirmat: ÔÇ×P─âdurile sunt esen╚Ťiale ├«n lupta ├«mpotriva schimb─ârilor climatice. Ele creeaz─â, de asemenea, locuri de munc─â ╚Öi cre╚Ötere economic─â ├«n zonele rurale, ofer─â materiale durabile pentru dezvoltarea bioeconomiei ╚Öi servicii ecosistemice valoroase pentru societatea noastr─â. Strategia pentru p─âduri urm─âre╚Öte s─â asigure ╚Öi s─â consolideze multifunc╚Ťionalitatea p─âdurilor noastre ╚Öi subliniaz─â rolul esen╚Ťial jucat de milioanele de silvicultori care lucreaz─â pe teren prin abordarea ├«ntr-o manier─â integrat─â a aspectelor sociale, economice ╚Öi de mediu. Noua politic─â agricol─â comun─â va reprezenta o oportunitate pentru oferirea unui sprijin mai bine direc╚Ťionat pentru silvicultorii no╚Ötri ╚Öi pentru dezvoltarea durabil─â a p─âdurilor noastre.ÔÇŁ

 Informa╚Ťii suplimentare

Comunicarea: Preg─âti╚Ťi pentru 55 – Atingerea obiectivelor UE ├«n materie de clim─â pentru 2030

Site-ul web Îndeplinirea angajamentelor Pactului verde european (care include și propuneri legislative)

Site-ul web con╚Ťin├ónd materiale audiovizuale referitoare la propuneri

Întrebări și răspunsuri privind sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii

Întrebări și răspunsuri referitoare la Regulamentul privind partajarea eforturilor și la Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura și agricultura

Întrebări si răspunsuri privind adaptarea sistemelor noastre energetice în vederea îndeplinirii obiectivelor noastre climatice

├Äntreb─âri ╚Öi r─âspunsuri privind mecanismul de ajustare la frontier─â ├«n func╚Ťie de pre╚Ťul carbonului

Întrebări și răspunsuri privind revizuirea Directivei privind impozitarea energiei

Întrebări și răspunsuri privind infrastructura de transport durabil și combustibilii durabili

Fișa informativă privind structura pachetului

Fi╚Öa informativ─â privind tranzi╚Ťia echitabil─â din punct de vedere social

Fișa informativă privind natura și pădurile

Fișa informativă privind transportul

Fișa informativă privind energia

Fișa informativă privind clădirile

Fișa informativă privind industria

Fișa informativă privind hidrogenul

Fi╚Öa informativ─â privind mecanismul de ajustare la frontier─â ├«n func╚Ťie de pre╚Ťul carbonului

Fișa informativă privind asigurarea unei impozitări mai ecologice a energiei

Broșura privind îndeplinirea angajamentelor Pactului verde european

Date de contact:

Stefan TURCU

E-mail: stefan.turcu@ec.europa.eu

Num─âr de telefon: +40 724 232 197

Las─â un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *