În fiecare zi întâlnim online un volum uriaș de informații: știri, recomandări despre sănătate, afirmații științifice, dezbateri politice sau postări distribuite pe rețelele sociale. Nu toate sunt însă de încredere. Informațiile false, conținutul manipulat sau prezentarea unor fapte fără context ne pot face tot mai dificil să distingem informația corectă de cea înșelătoare.
Comisia Europeană atrage atenția asupra câtorva repere simple care ne pot ajuta să navigăm mai sigur prin spațiul informațional și să verificăm ceea ce citim înainte de a crede sau distribui mai departe.
Sursa informației contează
Primul pas este verificarea sursei. Pentru informații despre legislație, politici publice sau servicii, site-urile instituțiilor naționale și ale instituțiilor Uniunii Europene reprezintă surse autorizate și oferă, de asemenea, statistici și date oficiale.
În cazul știrilor, publicațiile cu reputație, standarde editoriale clare și jurnaliști identificați sunt, în general, mai credibile decât site-urile fără un istoric cunoscut. Pentru informațiile din domeniul sănătății și științei este recomandată consultarea autorităților publice, a instituțiilor științifice și a agențiilor europene, iar organizațiile independente de fact-checking pot ajuta la verificarea afirmațiilor asupra cărora există îndoieli.
Cum poate fi manipulată informația online
Conținutul manipulator nu înseamnă întotdeauna o informație complet falsă. Uneori sunt folosite fapte reale, dar este eliminat contextul necesar pentru înțelegerea lor corectă.
Printre tehnicile frecvent întâlnite se numără folosirea mesajelor care provoacă reacții emoționale puternice, imitarea unor publicații sau surse oficiale pentru a câștiga credibilitate, modificarea imaginilor și înregistrărilor video, scoaterea informațiilor din context sau răspândirea simultană a numeroase versiuni contradictorii ale aceluiași eveniment.
Un risc suplimentar îl reprezintă deepfake-urile – imagini, materiale video sau înregistrări audio modificate ori generate cu ajutorul inteligenței artificiale sau al programelor de editare, astfel încât să creeze impresia că o persoană a spus sau a făcut ceva ce, în realitate, nu s-a întâmplat.
Verifică înainte să distribui
Comisia Europeană recomandă câteva verificări rapide înainte de a crede sau distribui o informație. O sursă cunoscută și credibilă, confirmarea informației de mai multe surse serioase, un ton factual și o adresă web corectă sunt indicii pozitive.
În schimb, trebuie să fim mai atenți atunci când informația provine dintr-o sursă necunoscută sau imposibil de verificat, apare pe un singur site obscur, încearcă să provoace o reacție emoțională foarte puternică sau este publicată pe un domeniu care imită, prin mici modificări, adresa unei instituții ori publicații cunoscute.
Atunci când un conținut pare manipulator, recomandarea este simplă: nu îl distribui. Conținutul fals sau înșelător ajunge la un public mai numeros inclusiv prin distribuirea sa, cu bună-credință, de către utilizatori. În plus, platformele de socializare din Uniunea Europeană trebuie să ofere posibilitatea semnalării conținutului fals sau înșelător.
Ce face Uniunea Europeană
Uniunea Europeană a adoptat măsuri pentru crearea unui spațiu informațional mai sigur și mai transparent. Acestea urmăresc responsabilizarea marilor platforme online în ceea ce privește riscurile sistemice, inclusiv răspândirea dezinformării, precum și creșterea transparenței publicității politice și a conținutului generat sau manipulat cu ajutorul inteligenței artificiale.
În același timp, legislația europeană protejează independența editorială și jurnaliștii și susține inițiativele de educație media, pentru ca cetățenii de toate vârstele să își dezvolte capacitatea de a identifica sursele credibile și de a utiliza mediul online în cunoștință de cauză.
Mai multe informații și recomandări sunt disponibile pe pagina Comisiei Europene:
