Skip to content

Cum recunoaștem informațiile în care putem avea încredere în mediul online

Știri, sfaturi despre sănătate, informații științifice, dezbateri sau postări distribuite pe rețelele sociale – în fiecare zi suntem expuși unei cantități uriașe de informații. Dar nu tot ceea ce vedem sau citim online este și de încredere.

Comisia Europeană oferă o serie de recomandări care ne pot ajuta să identificăm sursele credibile și să recunoaștem mai ușor conținutul conceput pentru a ne manipula.

Unde căutăm informații de încredere?

Un prim pas este verificarea sursei. Pentru informații despre legislație, politici publice sau servicii, site-urile instituțiilor naționale și ale Uniunii Europene reprezintă surse oficiale și oferă, de asemenea, acces la statistici și date publice.

În cazul știrilor, este recomandată consultarea instituțiilor media cunoscute, cu standarde editoriale clare și jurnaliști identificați. Pentru informațiile din domeniul sănătății și științei, sursele potrivite sunt autoritățile publice de sănătate, organismele științifice și agențiile specializate ale UE.

Organizațiile independente de verificare a faptelor pot fi, la rândul lor, utile atunci când avem îndoieli cu privire la o afirmație întâlnită online.

Cum încearcă să ne manipuleze conținutul online?

Manipularea informațională poate lua numeroase forme. Unele mesaje sunt concepute pentru a provoca teamă, furie sau indignare, tocmai pentru a ne determina să reacționăm și să le distribuim rapid.

Altele încearcă să împrumute credibilitatea unor surse cunoscute, imitând site-uri de presă, comunicări oficiale sau persoane în care publicul are încredere.

Imaginile, materialele video și înregistrările audio pot fi, de asemenea, modificate, scoase din context sau chiar generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Printre acestea se numără și deepfake-urile, care pot crea impresia că o persoană a spus sau a făcut ceva ce, în realitate, nu s-a întâmplat.

O altă tehnică este prezentarea unor informații reale, dar fără contextul necesar pentru a le înțelege corect.

Câteva semne care ar trebui să ne dea de gândit

Înainte de a crede sau distribui o informație, Comisia Europeană recomandă o verificare rapidă.

O informație este mai credibilă atunci când provine dintr-o sursă cunoscută, este confirmată de mai multe surse independente și de încredere, folosește un ton factual și poate fi găsită pe un site cu o adresă web corectă și familiară.

În schimb, este nevoie de prudență atunci când informația provine dintr-o sursă necunoscută sau imposibil de verificat, apare doar pe un site obscur, folosește un limbaj menit să provoace emoții puternice sau este publicată pe un domeniu care imită, prin mici modificări, adresa unui site cunoscut.

Verifică înainte să distribui

Dacă o informație pare suspectă, una dintre cele mai simple măsuri este să nu o distribui imediat. Verificarea sursei și compararea informației cu ceea ce publică alte surse credibile pot împiedica răspândirea unui conținut fals sau manipulator.

Conținutul problematic poate fi și raportat direct platformelor online.

Uniunea Europeană acționează, în același timp, pentru creșterea responsabilității platformelor digitale, transparența publicității politice și a conținutului generat sau manipulat cu ajutorul inteligenței artificiale, protejarea presei independente și dezvoltarea competențelor de educație media și digitală.

Într-un spațiu online în care informația circulă cu o viteză tot mai mare, câteva secunde acordate verificării unei surse pot face diferența între informare și manipulare.

Sursa: Finding information you can trust – European Commission