Populațiile de păsări care trăiesc în zonele agricole ale Europei au înregistrat un declin puternic în ultimele decenii, semnalând probleme mai ample privind starea biodiversității și sănătatea ecosistemelor. Cercetătorii europeni folosesc acum date furnizate de sateliți și inteligența artificială pentru a identifica zonele în care măsurile de conservare pot avea cel mai mare impact.
Potrivit datelor prezentate de Horizon Magazine, populațiile comune de păsări din Europa au scăzut cu 19% față de 1980, iar în cazul speciilor specifice terenurilor agricole, precum presurile, rândunelele și turturelele, declinul ajunge până la 58%.
Una dintre cauzele principale este intensificarea agriculturii. Peisajele agricole caracterizate în trecut de garduri vii, pajiști, mici zone împădurite și flori sălbatice au fost înlocuite treptat, în multe regiuni, de suprafețe extinse cu monoculturi, reducând spațiile în care păsările și alte specii își pot găsi hrana și adăpostul.
Tehnologia europeană în sprijinul biodiversității
Prin proiectul BirdWatch, finanțat de Uniunea Europeană, cercetătorii au dezvoltat un sistem care combină observațiile satelitare cu inteligența artificială pentru a evalua cât de potrivite sunt diferite habitate agricole pentru păsări și pentru a identifica zonele în care intervențiile de conservare ar putea produce cele mai bune rezultate.
Imaginile de înaltă rezoluție furnizate de sateliții Sentinel-2 ai programului european Copernicus permit monitorizarea a milioane de terenuri agricole. Cercetătorii pot obține astfel informații despre tipurile de culturi, vegetație și modul de utilizare a terenurilor din jur.
În același timp, observațiile radar realizate cu ajutorul satelitului Sentinel-1 permit estimarea umidității solului. Toate aceste informații sunt combinate cu modele privind habitatele a zece specii de păsări considerate indicatori ai sănătății ecosistemelor agricole.
Inteligența artificială ajută la alegerea celor mai eficiente măsuri
BirdWatch nu se limitează la identificarea habitatelor. Platforma utilizează inteligența artificială pentru a analiza diferite scenarii și pentru a indica unde ar putea fi investite resursele disponibile astfel încât să se obțină cele mai mari beneficii pentru biodiversitate.
Printre măsurile analizate se numără plantarea gardurilor vii și a benzilor cu flori, transformarea unor terenuri arabile în pășuni și diversificarea rotației culturilor.
Sistemul a fost testat în patru regiuni-pilot din Europa: Brandenburg, în Germania, Flandra, în Belgia, Lituania și Tirolul de Sud, în Italia. Cercetătorii au constatat însă că soluțiile trebuie adaptate caracteristicilor fiecărei regiuni, deoarece habitatele și comportamentul speciilor diferă considerabil de la o zonă la alta.
Păsările, indicatori ai sănătății ecosistemelor
Protejarea păsărilor din zonele agricole are implicații care depășesc conservarea unor specii. Prezența sau dispariția acestora poate indica starea generală a ecosistemelor. Peisajele agricole sănătoase contribuie la menținerea fertilității solului, susțin polenizatorii, ajută la reglarea apei și oferă protecție naturală împotriva dăunătorilor și bolilor.
Rezultatele proiectului BirdWatch pot sprijini autoritățile și organizațiile de mediu în direcționarea mai eficientă a fondurilor și a măsurilor de conservare.
Inițiativa contribuie și la obiectivele Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030, care urmărește stoparea pierderii biodiversității și refacerea ecosistemelor degradate. Printre obiective se numără și existența unor elemente de peisaj cu o diversitate ridicată pe cel puțin 10% din terenurile agricole.
Proiectul BirdWatch demonstrează astfel cum cercetarea, tehnologiile spațiale și inteligența artificială pot fi utilizate împreună pentru protejarea biodiversității și pentru dezvoltarea unor peisaje agricole mai sănătoase și mai reziliente.
Sursa: Horizon Magazine – „Satellites help chart a future for Europe’s disappearing farmland birds”
